- Dupa tipul de interventie:
Cand vorbim despre terapie familiala psihanalitica?
Vorbim despre terapie familiala psihanalitica cand atmosfera, mediul, relatiile familiale sunt resimtite ca fiind dificile, grele, periculoase, indoielnice, nemultumitoare.
Vorbim despre terapie familiala psihanalitica cand in evolutia unei familii apar momente greu de integrat sau care pun probleme. De exemplu – o familie are un copil adoptat, incearca sa-i spuna acest lucru si nu stiu cum sa procedeze.
Vorbim despre terapie familiala psihanalitica atunci cand in familie se produce un eveniment negativ, de tip boala grava, accident, etc.
Cu alte cuvinte vorbim despre terapie familiala psihanaltica atunci cand cineva din familie simte ca e bine pentru ei sa faca acest lucru.
Fara sa le epuizam, putem selecta cateva motive generale care ar justifica o intrare a familiei intr-o terapie psihanalitica:
- Cand lucrurile nu merg iar situatia familiei pare fara solutie. Aceasta e o senzatie des intalnita cu care familia nu stie ce sa faca.
- Cand exista tensiune. O stare care nu e spusa, despre care nu se vorbeste.
- Cand se incearca ajungerea la un compromis. Familia face eforturi dar pare inutil.
- Cand familia este intr-o stare de izolare. Este o consecinta a dezvoltarii sociale, a liberii circulatiei. Familia se izoleaza de rude ceea ce conduce la o stare de independenta absoluta dar cu efecte nocive.
- Cand exista intr-o familie, posibilitatea unui divort care implica si un copil. Este o situatie des intalnita.
- Cand familia are un copil adoptat. Probleme puse de adoptie sunt evidente.
- Cand exista familii cu organizari aparte. de tip – doua persoane hotaresc sa fie impreuna. Fiecare din ele are copii din alte casatorii. Ei sunt pusi in situatia de a lamuri situatiile dar situatia devine incurcata.
- Modalitati de functionare in conditiile existentei unui tata sau mama vitregi.
Toata familia?
Este recomandabil ca intr-o terapie familiala psihanalitica sa intre toti membrii familiei care ar fi reuniti timp de o ora in acelasi loc. Acest fapt permite evidentierea legaturilor dintre membrii familiei, a ceea ce are specific aceasta familie si permite integrarea diferitelor laturi negative, a negativitatii intr-un pact. Lucrurile dificile, periculoase, infricosatoare care creeaza o stare de tensiune sunt situate intr-un pact semnat intre membrii familiei. Sa presupunem urmatoarea situatie – o familie care s-a reunit si constata ca intre membrii ei exista un conflict. Acest conflict este generat de ceva, de gelozie, de tensiune, de nemultumire. Motivele acestor situatii sunt diverse dar oricum ar fi familia este pusa in situatia sa faca ceva cu aceste lucruri negative. Realizarea acestui pact in ceea ce priveste negativul si modul de a situa aceste laturi in asa fel incat familia sa poata fucntiona si sa-si atinga obiectivele, starea de bine, starea de functionare multumitoare in care toti membrii familiei sa isi realizeze, in mare, nevoile.
Daca unul din membrii familiei nu poate sau nu doreste sa participe iar restul familiei decide ca este mai bine pentru ei sa faca acest lucru, este recomandabil sa se inceapa cu cei care doresc, urmand ca cel care nu vrea sa se integreze pe parcurs. Aceasta situatie o regasim cu usurinta in situatia familiilor despartite sau in care exista o mama si un copil sau alte variante. In toate aceste situatii, de absenta a unui membru de familie una din temele de lucru va fi cauza pentru care familia arata asa.
Contractul narcisic al familiei
Un alt scop al terapiei familiale psihanalitice este realizarea narcisica. Fiecare familie are idealuri, valori pe care incearca sa le promoveze. Ele au fost la inceput in momentul infiintarii cuplului originar. Din diferite motive, pe parcurs, acestea au trecut intr-un plan secund. Ele continua sa existe dar situatia actuala a familiei este pusa in situatia de a le omite. Cel mai vizibil aceste idealuri exista in contextul asteptarilor privind copilul.
Cum se desfasoara?
Pentru aceste scopuri, terapia familia psihanalitica se centreaza pe legaturi, pe continuturile inconstiente prezente in cadrul familiei, pe ceea ce au comun si diferit, inconstient, membrii familiei. Pe modul in care reusesc sa foloseasca ceea ce e comun si sa integreze diferitul.
Modul de functionare al unei familii este complex, de multe ori insa, acest mod de functionare este pus in dificultate de lucruri care nu tin de intentia participantilor. Ceea ce se vede este o nemultumire, vinovatie, frustrare, deruta, pierdere dar dincolo de asta este o intelegere intre ei, o intelegere care scapa laturii rationale si este refugiata in faptul simplu – aceasta familie, in ciuda dificultatilor, putem sa o numim in continuare familie si nu niste oameni izolati cu domiciul comun. Ceea ce face posibil acest lucru sunt legaturile familiale, legaturi inconstiente.
In Terapie Familiala Psihanalitica, dispozitivul de lucru clasic cuprinde o echipa de 2 sau 3 terapeuti si o frecventa saptamanala sau la doua saptamani.
Mai multe informatii despre aceasta modalitate puteti obtine contactandu-ne (aici ar veni un link catre pagina de contact). Daca doriti sa stiti in ce masura vi se potriveste aceasta modalitate de lucru, puteti solicita o consultatie. Perioada de consultatie are rolul de a vedea in ce masura o familie poate sa fie inclusa intr-o terapie psihanalitica.
Psihoterapeut Claudiu Ganciu
|
